Cabinet de avocat
MONICA MITREA
Romania Office
Strada Tache Gheorghe Nr. 1
041501 București, Romania
T +40 738 841 998
T +40 725 462 702
T +41 79 198 95 95
info@lex-avocats.ro
Etude d'avocats
MITREA & ASSOCIÉS
Switzerland Office
Rue Caroline 2 / Enning 1
1003 Lausanne, Suisse
T +41 21 341 95 95
F +41 21 341 95 99
info@lex-avocats.ch
www.lex-avocats.ch
(publicat de Monica Mitrea)
Curtea Constitutionala a Romaniei (CCR) a publicat joi, 10 octombrie 2019, motivarea Deciziei nr. 417 din 3 iulie 2019, prin care a constatat existenta unui conflict juridic de natura constitutionala intre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), conflict cauzat de refuzul instantei supreme de a aplica legea referitor la constituirea completelor specializate in solutionarea faptelor de coruptie asa cum cerea art. 29 alin. (1) din Legea 78/2000 (legea ce reglementeaza prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie).
Aceasta decizie afecteaza toata perioada 2003 - 2019 si deci deciziile in cazul a sute si chiar mii de dosare
care vor deveni nule si vor fi trimise spre rejudecare. Decizia se va aplica numai dosarelor care sunt pe rol si unde nu exista o decizie definitiva.
Hotararea a fost luata cu un vot majoritar de 5 - 4.
link - varianta scurta
link - varianta completa
Un extras din decizie:
“Curtea nu poate decat sa constate ca prin neconstituirea completurilor specializate in domeniul judecarii, in prima instanta, a infractiunilor reglementate de Legea nr.78/2000 Inalta Curte de Casatie si Justitie a incalcat prevederile art.29 din Legea nr.78/2000, astfel incat completurile care s-au considerat competente sa judece astfel de cauze nu au fost constituite potrivit legii, nesocotindu-si misiunea constitutionala. (...) In consecinta, judecarea in prima instanta a cauzelor subsumate Legii nr.78/2000 aflate pe rolul Inaltei Curti de Casatie si Justitie de catre completuri de judecata nespecializate prin translarea proprio motu de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie a acestei competente de judecata catre completurile cu competenta generala reprezinta, in principal, un act de opunere la lege, ceea ce inseamna ca, sub aspectul judecarii in prima instanta a infractiunilor prevazute de Legea nr.78/2000, completul astfel rezultat nu a fost stabilit prin lege, ci prin vointa contra legem a puterii judecatoresti, reprezentata, in cazul de fata, de Inalta Curte de Casatie si Justitie”.
Decizia nefiind luata cu unanimitate de voturi, au existat si voci, printre altele in persoanele judecatorilor Daniel Morar si Mona Pivniceru, care sunt in dezacord cu decizia CCR in privinta acestui conflict intre Parlament si ICCJ.
Acestia sustin pe de o parte ca CCR nu avea competenţa să soluţioneze pretinsul conflict dintre Parlament si Inalta Curte de Casatie si Justitie si pe de alta parte ca toti magistratii de la Secţia Penală a Instanţei supreme si de altfel toti judecatorii acesteia sunt specializaţi în judecarea oricăror cauze.
Conform opiniei celor doi judecatori, dacă in privinta judecatorilor de la instantele inferioare se poate pretinde o sub-specializare, prezumand ca nu dispun de cunostintele si experienta profesionala a judecătorului de la Inalta Curte de Casatie si Justitie, in ceea ce ii priveste pe acestia din urma nu se poate impune o asemenea cerinta pentru ca, prin cariera, experienta si cunostintele lor au dobandit gradul profesional maxim de unde rezulta ca acestia sunt specializati si deci pot judeca orice cauza.
Din punctul de vedere al celor doi judecatori de la CCR, pentru a accede la ICCJ, judecatorul respectiv a parcurs toate gradele profesionale, astfel ca un astfel de judecator a judecat o paleta larga de cauze de diferite tipologii, inclusiv cauze avand ca obiect infractiuni de coruptie.
Concluzia celor doi este ca, la nivelul Instantei supreme, toţi judecatorii din materie penala sunt specializati in judecarea oricaror infractiuni, indiferent că acestea sunt reglementate de dreptul comun sau de legile speciale.
Daniel Morar si Mona Pivniceru recunosc ca a existat o incalcare a legii de catre Colegiului de Conducere al ICCJ, insa ei considera ca aceasta incalcare a legii nu a afectat compunerea legala a completurilor de 3 judecători si, in consecinta, nu a afectat activitatea de infaptuire a justitiei.
Dintre aceste dosare este foarte posibil ca unele sa ajunga la Curtea Europeana pentru Drepturile Omului (CEDO) pentru incalcarea articolului 6 privind dreptul la un proces echitabil.
Decizia este definitiva si obligatorie.